„La 16 august 1867, se înfiinţează o şcoală nouă, sucursală a Şcolii Primare nr.1 care în 1872 devine Şcoala Primară nr.2  Băieţi, funcţionând într-un local impropriu, în casele lui Neacşu Voiculescu, cu 4 camere jos şi 6 sus. Acest fapt îl determină pe directorul Grigore Caluţiu să solicite Primăriei , în anul1877, un nou local, în casele colonelului Ştefan Vlădoianu, iar la 31 octombrie 1878, primeşte aprobarea pentru mutare. Mai târziu, în 1882, Primăria anunţă pe directorul Caluţiu că i s-s găsit alt local mai spaţios dăruit de răposatul Dincă Moga, însă directorul nu renunţă la ideea de a avea un local propriu, corespunzător şi presează mereu Primăria. La 15 aprilie 1891, aceasta aduce la cunoştinţa directorului de atunci că se poate muta în noul local „C.Filipescu”, dar îi preciza că şcoala nu-i putea asigura camere de locuit. Atunci la 1891, era gata doar etajul unde s-au mutat clasele de la Moga, iar, până la finele anului 1890-1891, au venit şi celelalte. Mulţumit  sufleteşte, Grigore Caluţiu se pensionează la 15 septembrie 1891.

În anul 1895, şcoala primeşte donaţie de la Constantin Poroineanu, un album de la Casa Deyrolle din Paris cu tablouri pentru ştiinţele naturale. După reforma învăţământului din 1948, clădirea a fost destinată unor instituţii, cât şi Şcolii Generale nr.6 Caracal(1964), iar între 1990-2009, aici funcţionează Liceul Teoretic „Mihai Viteazul”. Are etaj, cu săli de clasă, dispunere dreptunghiulară şi este în stilul barocului, cu stucaturi, corpul din mijloc având aspectul unui turn, cu un ceas în partea superioară, iar sub el un medalion. Clădirea de patrimoniu, aflată pe lista monumentelor istorice la poziţia 379, având cod de identificare: OT-II-m-08772. În prezent, în această clădire se amenajează Centrul de Dializă Caracal. “