Festivalul Internaţional de Folclor „Căluşul Românesc”

Festivalul Internaţional de Folclor „Căluşul Românesc”

Ediţia a 50-a

La 50 de zile dupa Paşti, românii serbează, timp de trei zile sau o săptămâna (în funcţie de zona geografică), Rusaliile, personaje feminine (cvasi)malefice a căror existenţă se petrece mai ales în văzduh şi în pădure, vara. Similar Ielelor, cu care uneori sunt confundate, una dintre calităţile lor principale este dansul deosebit de frumos. Dansează în aer sau pe pamânt, noaptea, aşezate în cerc, dar, dacă sunt zărite de un muritor sau dacă, din greşeala cineva calcă pe locul pe care au dansat (acolo iarba este arsă), acesta se îmbolnăveşte  de boala numită popular "luat de Rusalii". Remediul magic-ritual împotriva acestor boli îl oferea Jocul Căluşarilor, binecunoscut pentru performanţele sale şi iubit pretutindeni.
În 1969, s-a luat hotărârea ca, anual, în judeţul Olt, să se desfăşoare Festivalul – concurs interjudeţean “Căluşul Românesc”. Primele nouă ediţii au fost organizate la Slatina, iar din anul 1978, la Caracal. Astăzi, sub titulatura Festivalul Internaţional de Folclor „Căluşul românesc”. În toată această perioadă, pe scena festivalului au evoluat peste 1700 de formaţii de căluşari, căluşeri şi căiuţi, însumând aproape 43.000 de dansatori, sute de ansambluri folclorice din ţară şi din străinătate, orchestre şi solişti de muzică populară.     
Parada portului popular căluşăresc şi a formaţiilor şi ansamblurilor folclorice din ţară şi din străinătate sunt, de fiecare dată, o frenetică revărsare de ritmuri şi culori, de figuri coregrafice dintre cele mai felurite, de strigături şi rapide bătăi de punteni, un veritabil recital etnofolcloric, în care horele şi sârbele olteneşti  se prind în frumuseţe cu zborul pasului muntenesc, cu săritura plină de graţie a dansului transilvan, cu tropotitele moldoveneşti şi cu ineditul costumelor şi jocurilor populare al invitaţilor din afara graniţelor ţării.
Cu fiecare ediţie a festivalului, cercetători în domeniu, coregrafi, vătafi, membri ai Comisiei Naţionale de Salvgardare a Patrimoniului Cultural Imaterial numit „Căluşul”  îşi propun, în cadrul Simpozionului Ştiinţific, să dezlege tainele celui mai tulburător şi ameţitor dans românesc - Căluşul, unic prin varietate şi bogăţie de mişcări, purtând marca inconfundabilă a geniului nostru.
Includerea  Căluşului, de către UNESCO, pe lista capodoperelor imateriale ale omenirii, reprezintă o necesitate a reconstituirii şi promovării acestui străvechi obicei, o sanşă pentru supravieţuirea sa, dar şi recunoaşterea  faptului că, acolo unde nu a dispărut deja, căluşul este transformat într-un produs comercial, de scenă, tot mai puţin autentic.
 „Acest Festival va oferi, fără îndoială, o oportunitate valoroasă pentru promovarea salvgardării patrimoniului cultural imaterial, precum şi pentru creșterea gradului de conștientizare asupra importanței acesteia. Este, prin urmare, o plăcere, să acord patronajul UNESCO acestui festival”.  Irina Bokova – Director General UNESCO.         
În cadrul festivalului, în colaborare cu Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică în Municipiul Caracal, se organizează  Târgul Meşteşugurilor Tradiţionale cu scopul de a susţine micii meşteşugari, gastronomi şi micii întreprinzători locali în promovarea produselor proprii, sub marca „PRODUS în Romanaţi” şi de a promova cultura, tradiţiile, produsele şi serviciile locale. În cadrul târgului expun producători locali din alimentaţie, confecţii – îmbrăcăminte, mobilier, meşteri populari, artizani, produse gastronomice, prestatori de servicii turistice, producători de flori.
În fiecare vară, în săptămâna Rusaliilor, din toate colţurile ţării, ca o revărsare fantastică de suflet românesc, se adună în Câmpia Romanţiului, la Caracal, devenit preţ de câteva zile capitala căluşului românesc, căluşari şi ansambluri folclorice din Oltenia şi Muntenia, căluşeri şi ansambluri folclorice din Banat şi Transilvania, căiuţi şi ansambluri folclorice din Moldova, ansambluri folclorice din Spania, Bulgaria, Republica Moldova, Italia, Serbia, Slovacia, Israel, Portugalia, Marea Britanie, Rusia, Albania uniţi de acelaşi dulce grai al frăţiei întru obiceiuri. Festivalul încurajează, astfel, circulaţia valorilor naţionale şi internaţionale şi favorizează dialogul cultural între cetele de căluşari, ansambluri folclorice din principalele zone etnofolclorice ale ţării noastre, cercetători şi coregrafi şi ţările invitate participante în festival.

  PROGRAMUL FESTIVALULUI

VINERI – 21 IUNIE

Ora 18.30 – Parada portului popular pe traseul: Piața agro-alimentară- B-dul Antonius Caracalla, Platoul Administrativ

Ora 19.00 – Dechiderea oficială a Festivalului (Platoul administrativ)

– Demonstraţii de virtuozitate ale formaţiilor participante

Ora 19.30 – Spectacol călușăresc (Teatrul de vară)

–  Spectacol folcloric susţinut de Ansamblul „Maria Tănase” Craiova

SÂMBĂTĂ – 22 IUNIE

Ora 19.00– Spectacol călușăresc (Teatrul de vară)

–  Spectacol folcloric Ansamblul „Româncuța” Cumpăna

– Spectacol folcloric „Armânamea”

– Spectacol folcloric Folk Dance Group „Hop-Trop” Provadia

 

DUMINICĂ – 23 IUNIE

Ora 11.00 – Simpozion „Căluș-50 de ani” (Sala Teatrului Național Caracal)

Ora 19.00 –Spectacol călușăresc (Teatrul de vară)

– Spectacol folcloric „Armânamea”

– Spectacol folcloric Folk Dance Group „Hop-Trop” Provadia

–  Spectacol folcloric Aurel Tămaș