Mestesuguri traditionale

Un meştesug bine cunoscut în judetul Olt este olãritul, apãrut încã din neolitic si care avea sã detinã în zonã o înflorire fãrã seamãn. Astãzi mai sunt în Olt trei centre de olari: Oboga, Romana, Corbeni, care mai lucreazã ceramicã smãltuitã si nesmãltuitã în forme si decoruri diverse.
O parte din vase si-au pierdut utilitatea si sunt folosite pentru decor, astfel urcioarele de nuntã cu forme de pãsãri, oameni si animale sau farfuriile întinse decorate cu pomul vietii, motiv specific centrelor de pe Valea Oltetului.
Alte mestesuguri populare bine conservate în judetul Olt sunt: cojocãritul Vãdastra, torsul, cusutul–Priseaca, Curtisoara, Icoana, Cezieni, cioplitul în lemn si os–Câmpia Boianului, pictura popularã pe lemn si sticlã-Corbu, mãsti si cãlus-Osica, feroneria-Brîncoveni.
Portul popular din judetul Olt ocupã în ansamblul costumului românesc un loc aparte prin trãsãturile sale particulare, îmbogãtind repertoriul ornamenticii populare românesti cu motive originale, de o deosebitã valoare plasticã.
Pe ansamblul zonei Olt vom remarca anumite trãsãturi ale portului popular: cãmasa din pânzã albã cusutã cu motive geometrice din arnici, completate cu mãrgele colorate; zãvelci de culoare bleumarin, alese în rãzboi, cu fir metalic sau betealã, sube din dimie albã sau seina (pentru iarnã). Marama din borangic întregeste costumul dându-i o notã de elegantã si un aspect tineresc.
Obiceiurile legate de anumite sãrbãtori din ciclul anual al muncii sau de evenimente deosebite din viata omului, sunt un domeniu important al culturii populare românesti.
Cele mai spectaculoase si mai bine pãstrate obiceiuri sunt cele de iarnã, prilejuind colindul, constituirea cetelor, ursitul de mãritat etc. Obiceiurile de primãvarã marcau diferite etape în desfãsurarea muncilor agricole. În cadrul obiceiurilor de peste an, de Rusalii, în judetul Olt se organizeazã cãlusul, cea mai însemnatã manifestare folcloricã, în care dansul are un rol preponderent.
"Prin costum, traditii si cântece fiecare sat tine sã-si pãstreze aureola specificã" spunea Lucian Blaga fãcând elogiul satului românesc.
Gospodãria tãrãneascã specificã judetului Olt s-a individualizat de-a lungul timpului, în functie de conditiile istorice si social-economice.