Monumente și statui




Primul bust din bronz aşezat la intrarea în parcul oraşului în anul 1928, a fost topit din raţiuni politice în timpul perioadei comuniste, după ce zăcuse o perioadă de timp în Librăria Mărculescu. Aşa cum arătam mai sus, astăzi se mai păstrează un bust din marmură al marelui filantrop şi poate fi văzut în holul de la intrare în clădirea Colegiului Naţional „Ioniţă Asan“. Constantin Poroineanu a fost o personalitate distinsă, foarte generos, în fiecare an oferea ţăranilor şi copiilor săraci ajutoare băneşti sau în natură. Pentru elevii gimnaziului „Ioniţă Asan“ a adus de la Paris cărţi, planşe de anatomie şi istorie naturală. Spitalului din Caracal i-a oferit suma de 12.000 lei, iar Societăţii Geografice Române 500 de lei pentru cea mai bună hartă geografică a judeţului Romanaţi. A fost ales de romanaţeni în Colegiul I Romanaţi zece legislaţii la rând. Poroineanu a lăsat prin testamentul său din 14 septembrie 1908 oraşului Caracal întreaga sa avere, care se ridica la cifra rotundă de peste 3.100.000 lei, din care 2.150.000 avere imobiliară, iar restul efecte, bani, şi tot mobilierul şi mărunţişurile aflate în casele sale din strada Corabia din Bucureşti. Executor testamentar a fost numit Vintilă Brătianu, având ca sarcină să pună în posesia averii lăsate de Poroineanu pe legatarul testamentar, Primăria Comunei Urbane Caracal. În testamentul lăsat de Constantin Poroineanu este menţionat ca în fiecare an, Primăria din Caracal să îi facă o colivă de sărbătoarea Sfiinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, clauză care nu a mai fost respectată mult timp. Începând din 1996, Primăria municipiului Caracal pomeneşte această mare personalitate printr-un Te Deum de sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, care din anul 2007 sunt şi protectorii spirituali ai localităţii noastre. Bustul este realizat de sculptorul Alexandru Siminică din Bucureşti.

„S´a ridicat acest monument în al XI-lea an de glorioasă domnie a M.S. Regelui Ferdinand I, anul mântuirii 1925, pentru a preamări de-a pururi avântul eroilor romanaţeni, cari prin jertfa supremă au contribuit la desrobirea fraţilor ardeleni, bucovineni şi basarabeni, înfăptuind visul de veacuri al întregirii hotarelor României Mari. / 1916-18-19.“
După cel de-al doilea război mondial, când regimul s-a schimbat, această placă a fost înlocuită cu o alta pe care scrie:
„S-a ridicat acest monument în anul 1925, pentru a aminti de-a pururi avîntul eroilor romanaţeni, care au contribuit prin jertfa lor supremă la dezrobirea fraţilor ardeleni de sub jugul monarhiei austro-ungare, pusă în slujba imperialismului german cotropitor, înfăptuind visul de veacuri al întregirii hotarelor României“.
„S-a ridicat acest monument în anul 1925, pentru a aminti de-a pururi avîntul eroilor romanaţeni, care au contribuit prin jertfa lor supremă la dezrobirea fraţilor ardeleni de sub jugul monarhiei austro-ungare, pusă în slujba imperialismului german cotropitor, înfăptuind visul de veacuri al întregirii hotarelor României“.
Pe trei plăci de bronz sunt înscrise numele ofiţerilor romanaţeni „eroi morţi pe câmpul de luptă, pentru patrie, în timpul războiului 1916-19“.

„Cetăţeni caracaleni, A fost rezervat judeţului vostru dreptul de a vedea ridicându-se primul stindard al mântuirii române, de a proclama verităţi care mai curând sau mai târziu vor salva România ...Mişcarea care s-a făcut în judeţul vostru va regenera patria noastră şi istoria va ilustra paginile sale cu devotamentul acestor demni descendenţi ai romanilor... De la voi se vor răspândi seminţele fecunde în toată România şi vor da fructele în viitor.“
În dimineaţa de 11 iunie 1848, tabăra revoluţionară ajunge în Caracal, unde o mare mulţime de oameni, formată din orăşeni, ţărani din împrejurimi şi dorobanţi în frunte cu Gheorghe Magheru şi alte notabilităţi ale oraşului au făcut taberei revoluţionare o primire triunfală la bariera de sud a oraşului.
Când revoluţionarii s-au apropiat de barieră, mulţimea şi cei peste 600 de soldaţi din garnizoana Caracal au început să strige:
„Să trăiască constituţia, să trăiască guvernul provizoriu!“
În frunte se aflau Ion Heliade Rădulescu, Ştefan Golescu, Radu Şapcă, Cristian Tell, cpt. Nicolae Pleşoianu şi Grigore Serurie. Cetăţenii oraşului au îmbrăţişat pe fraţii lor care sosiseră aici, manifestându-şi deplina adeziune faţă de revoluţie. La Caracal s-au emis şi câteva decrete, care au fost întărite mai târziu, la 14 iunie, de guvernul privizoriu în care au intrat şi membrii guvernului de la Islaz.
La bariera oraşului, unde mulţimea a întâmpinat pe revoluţionari, s-a ridicat în anul 1955 un monument, operă a sculptorului I. Mladin, în amintirea importantului fapt istoric de la 1848.
Pe placa de marmură albă de formă trapezoidală se poate citi:
„La 11 iunie 1848, în acest loc, cetăţenii oraşului Caracal au întâmpinat cu entuziasm patriotic pe revoluţionarii de la Islaz, care se ridicaseră la luptă pentru dreptatea poporului.“

Pe placa de marmură albă de pe soclul monumentului este scris:
„Ceres - zeiţa fertilităţii“
Monumentul a fost realizat probabil în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când s-a amenajat grădina publică a oraşului, unde a fost instalat iniţial.


- în partea de vest se află trei plăci de marmură cu numele membrilor familiei: Iancu Jianu (1787-1842), Sultana Jianu (1796-1869) soţia sa şi Zoe N. Dobruneanu (1836-1906), născută Jianu, fiica lor;
- în partea de est – Iancu N. Dobruneanu (1858-1942), fica sa Elena şi Stiva Ştefan Dobruneanu (1890-1892);
- în partea de nord – Nae Dobruneanu (1830-1873), iar la sud lt.colonel Mihail Dobrunenu (1861-1924) şi Jeana Mariana Dobruneanu (1927-1934).
- în partea de est – Iancu N. Dobruneanu (1858-1942), fica sa Elena şi Stiva Ştefan Dobruneanu (1890-1892);
- în partea de nord – Nae Dobruneanu (1830-1873), iar la sud lt.colonel Mihail Dobrunenu (1861-1924) şi Jeana Mariana Dobruneanu (1927-1934).

CARACALUL ŞI MONUMENTELE SALE
Va invitam sa descoperiti Patrimoniul Cultural National, frumusetea si continuitatea artei monumentale ce arata importanta istorica, artistica dar si turistica a Monumentelor de for public, funerare si arta plastica din municipiul Caracal.Prezentare