Traseu Case

Propietarul a fost cel mai mare colecționar de artă al Caracalului și Romanațiului.Dorind să aibă o colecție particulară la dispoziția oamenilor, cumpără, în anul 1990, de la Teodor Cazan, o casă aproape ruinată, pe care o reface după planurile lui, cu gândul ca ea să devină un adevărat muzeu. În 1905, avea deja tablouri în toate încăperile.

În conținutul testamentului se precizează...

A fost proprietatea profesorului Ilie Constantinescu, cunoscută personalitate a Romanaţiului, unul dintre cei mai mari colecţionari din ţară. Construcţia ei a început în 1890 şi s-a finalizat, în totalitate, în anul 1913, de către constructorul italian D. Lerandi, aşa cum scrie la intrare, pe partea dreaptă. De remarcat că, deşi începe în 1890 fundaţia este din beton, raritate pentru acea vreme.

La 16 august 1867, se înfiinţează o şcoală nouă, sucursală a Şcolii Primare nr.1 care în 1872 devine Şcoala Primară nr.2  Băieţi, funcţionând într-un local impropriu, în casele lui Neacşu Voiculescu, cu 4 camere jos şi 6 sus. Acest fapt îl determină pe directorul Grigore Caluţiu să solicite Primăriei , în anul1877, un nou local, în casele colonelului Ştefan Vlădoianu, iar la 31...

Din documente, rezultă că Protoieria Caracal datează din anul 1852, mai târziu având un imobil propriu, în strada Jean Dobrescu – 3, vis-à-vis de Primărie, unde a funcţionat până în 1959, când s-a mutat în actualul local.

Construită între 1890-1893 de către un negustor caracalean, Florea Niculescu, cunoscut şi apreciat în epocă, după planurile arhitectului Iulius Mariani, cu sprijinul inginerului Ernest Gesner.

Prin anii 1910-1911, Florea Niculescu dând faliment, casa devine proprietatea Băncii de Credit Urban, iar mai târziu, prin 1912, când Nicolae Titulescu devine deputat de Romanaţi, primeşte din...

Clădire de patrimoniu, construită în anul 1908, de Raicu Teodoru, mare proprietar şi comerciant din Caracal şi Romanaţi, situată pe fosta stradă „Principele Carol”. Se află pe lista monumentelor istorice la poziţia 407 / OT-II-m-B-08801 şi are un aspect fastuos, un adevărat palat, cu etaj şi parter, balcon, turlă şi elemente decorative exterioare bogate şi expresive.

Clădire monumentală, un adevărat palat construit în 1896. Proprietar Florea Niculescu, cunoscut negustor caracalean. Mai târziu, a fost cumpărată de Stavarache Borcescu, apreciat negustor de cereale din Caracal şi Romanaţi. Ultimul proprietar – Ecaterina Borcescu, soţia lui Stavarache, cerealistă şi comerciantă, la fel ca soţul său.

Se  remarcă, la exterior, arcada situată deasupra intrării principale şi cea de deasupra balconului ce dau măreţie acestui edificiu.Ornamentele care decorează polata, arcadele şi ancadramentele ferestrelor sunt armonioase şi contribuie la crearea unei impresii  artistice remarcabile.

Face parte din ansamblul de locuinţe ridicate la sfârşitul sec. XIX, pe fosta stradă Libertăţii (azi Iancu Jianu). Proprietarul era un om înstărit şi foarte cunoscut în Caracal şi Romanaţi – Ioan E. Veleanu – liberal ca orientare politică, deputat de Romanaţi, iar în perioada 1933-1937, prefect de Romanaţi. A fost atunci o perioadă foarte bună pentru judeţ, realizările fiind...

Piesă arhitecturală din ansamblul de pe str. Libertăţii, proprietarul ei fiind Ioan Brabeţeanu, fost prefect de Romanaţi (1899-1902). Construită la sfârşitul secolului XIX, aflată pe lista monumentelor istorice la poziţia 355 / OT-II-m-B-08478, a fost clădirea în care a funcţionat Serviciul Tehnic al judeţului Romanaţi, internat al Şcolii Profesionale Metalurgice Caracal. Între...

Construcţie masivă de la sfârşitul secolului XVIII, în stilul culelor boiereşti, aparţinând paharnicului Costache Jianu, tatăl lui Iancu Jianu. Are parter, etaj şi pivniţă. Parterul are podeaua cu 20 cm sub nivelul solului şi este format din trei camere de dimensiuni modeste, intrarea principală are uşi masive de stejar, cu balamale de fier. Etajul are trei camere şi un cerdac...

Clădire de patrimoniu, ridicată de Iancu Dobruneanu, nepotul lui Iancu Jianu, la sfârşitul secolului al XIX-lea, pe locul fostelor case ale lui Grigore şi Şerban Jianu. Se pare că de la această casă situată vis-a-vis de cea a lui Iancu Jianu, pornea un tunel de retragere spre Reşca. Nu a suferit transformări prea mari. Împărţirea camerelor păstrându-se, au dispărut câteva sobe din...