Parcul Constantin Poroineanu

Această „bijuterie“ a oraşului este lăsată posterităţii de către Constantin Poroineanu, în certificatul său de naştere fiind consemnat anul 1908 şi a rămas peste ani cel mai important obiectiv de arhitectură peisageră din fostul judeţ Romanaţi, actualul judeţ Olt şi unul din cele mai frumoase din întreaga ţară.
 
Executat de arhitecţii peisagişti francezi Pinard şi Rédont, „Parcul de cultură şi odihnă“ are drept model Cişmigiul bucureştean, executat tot după planurile francezilor. Este situat în partea de Vest-Nord-Vest a municipiului, între două vechi şi cunoscute cartiere, Bold şi Protoseni, în apropierea centrului administrativ.
 
Se întinde pe o suprafaţă de 25,5 ha, din care circa 16 ha reprezintă vegetaţie, diferenţa fiind ocupată de alei şi monumente de artă, stadion de fotbal şi terenuri de handbal, lac de agrement cu o insulă, amenajat pe cursul râului Gologan şi alte dotări edilitare. Configuraţia terenului a influenţat selectarea speciilor de plante lemnoase şi dispunerea vegetaţiei, iar solul de luncă cu un nivel ridicat al pânzei freatice are un rol important în viaţa acestei adevărate oaze de verdeaţă. Relieful a fost modelat cu inspiraţie, oferind parcului naturaleţe, adâncime şi variaţie, devenind un mediu favorabil adevăratei bogăţii de specii vegetale din care se remarcă: molidul, pinul de Himalaya, pinul negru, chiparosul de mlaştină, ienupărul de Virginia, tuia, arborele vieţii, mahoria (originală din America de Nord), cenuşarul (China).
 
„Vedetele“ parcului, adevărate rarităţi vegetale sunt: arborele pagodelor (Ginkgo biloba), de aceeaşi vârstă cu parcul, chiparosul de baltă (Taxodium distichum), stejarul brumăriu formă piramidă (Quercus pedun-culiflora, varietatea piramidalis), arborele vieţii (Thuja orientalis), pinul negru (Pinus nigra).
 
O adevărată axă a parcului, plecând de la monumentul poetului Mihai Eminescu şi oprindu-se în apropierea lacului Obogeanu, este Aleea plopilor, lungă de 1200 de metri, realizată în anul 1913. Cele patru rânduri paralele de plopi aproape seculari având înălţimi ameţitoare, îmbie pe cel venit să se recreeze să o parcurgă  recitând ori fredonând „Pe lângă plopii fără soţ“ aparţinând poetului căruia tocmai i se închinase la intrarea pe alee. Tot aici şi-au împărtăşit gîndurile de oameni ai literelor, în lungi plimbări  la ceas de seară, doi poeţi prieteni, Haralamb Lecca şi George Coşbuc, sosit în Caracal la invitaţia profesorului Anton Eliade.
 
In anul 1925, deputatul de Romanaţi I.D. Ianculescu ia iniţiativa turnării în bronz a unui bust al lui Constantin Poroineanu, deoarece până atunci, aşa cum citim în ziarul „Romanaţul“, nr.17 din 5 aprilie 1915, cârmuitorii oraşului, persoane cu „concepţii strâmbe“ şi „suflete mici“ nu găsesc de cuvinţă să-i ridice „un falnic monument“ celui care şi-a lăsat toată averea (trei milioane de lei) oraşului Caracal, „îndemnat de iubirea care în tot timpul a purtat-o pentru fiii Romanaţului, unde foarte mulţi ani a fost reprezentantul lor în Sfatul ţării.“ (Testament Constantin Poroineanu)
 
Soclul cu bustul în bronz al „marelui filantrop şi om de bine“ a fost înălţat în anul 1928 în locul unde în prezent se află monumentul „EVOCARE 1848“. După anul 1945 bustul a fost distrus, fiind refăcut de reprezentanţii municipalităţii în anul 2008 şi amplasat pe latura de sud la intrarea principală a parcului.
 
Parcul „Constantin Poroineanu“ necesită toată atenţia, preţuirea şi eforturile pentru păstrarea lui aşa cum a fost lăsat de înaintaşi, un paradis verde cu destinaţii multiple: odihnă, plimbare, agrement, obiectiv turistic, subiect de studii ştiinţifice, „plămân verde” împotriva poluării.
 
Caracal - tărâm de legendă și destinație turistică
- Ediţia a II-a, revăzută şi actualizată -
Autori: Ion MARIN, Gheorghe BÃNICÃ